Calea Victoriei, strada-muzeu a Bucureștiului, este ca un album pe care-l străbați la pas, cu dese opriri și mirări.

Casa Vernescu este una dintre aceste surprize, un loc unde trecutul și prezentul se întâlnesc într-un destin de excepție.

Istoria Casei Vernescu începe cu secole în urmă și ca orice poveste frumoasă, ascunde un trecut bogat și multă pasiune. Casa Vernescu a fost construită în 1821 de către boierul valah Filip Lenș, fiu al unui nobil de origine franceză. Palatul a fost ridicat pentru a fi oferit ca dar de nuntă miresei sale, Lisaveta Balotescu-Cărpinișanu. Un an mai mai târziu, în 1822, clădirea cade pradă unui incendiu devastator. Cu toate acestea, proprietarul reface imobilul, transformând-l în cel mai frumos palat al acelor vremuri din București.

Filip Lenș moare în 1853, în timpul războiului din Crimea. În perioada care urmează, casa găzduiește, pe rând, Colegiul Militar, Ministerul de Răzbel și în cele din urmă Statul Major al Armatei Rusești. Tot în această vreme, Lev Tolstoi, marele scriitor rus, se numără printre vizitatori.

Clădirea ia din nou foc în 1882, iar în 1886 moștenitorii lui Filip Lenș o vând lui Gheorghe „Gună” Dimitrie Vernescu (1829-1900), avocat și politician, unul dintre fondatorii Partidului Liberal. De la acest al doilea proprietar, înclinat spre artă și frumos, casa își va moșteni numele care o va consacra.

Vernescu își propune să aducă clădirii și mai multă strălucire și eleganță. Astfel, între 1887 și 1889, îl angajează pe marele architect Ion Mincu să refacă vila pentru a redeveni cel mai impresionant palat de pe Calea Victoriei. În 1890 picturile lui George Demetrescu Mirea vor completa armonia marmurei cu decorații aurite, care înzestrează mai cu seamă tavanele și pereții, vitraliile și oglinzile masive. După restaurarea facută cu mare grijă pentru amănunt, în stilul eclectic specific epocii, Casa Vernescu ajunge locul ideal pentru vestitele baluri și serate mondene. În ciuda frumuseții, eleganței și renumelui pe care îl purta această vilă, Vernescu a fost nevoit să o vândă din motive financiare.

Până la sfârșitul celui de-al doilea război mondial aici au auavut sediul Ministerul Economiei Naționale, Ministerul Industriei și Comerțului și chiar Guvernul României. În 1944 Casa Lenș-Vernescu a fost rechiziționată de Armata Roșie, care distruge mare parte din picturile murale. Imediat după 1945, casa este preluată de Guvernul Groza. Până în 1990, aici a fost casa de protocol a unor ministere, iar în 1990 devine sediul Uniunii Scriitorilor din România.

În 1993, casa este supusă unui amplu proces de restaurare iar acum această capodoperă de arhitectură găzduiește renumitele Casino Palace Bucharest și Restaurant Casa Vernescu.

Demnă și plină de mister, Casa Vernescu a rezistat încercărilor vremii, ramânând pe Podul Mogoșoaiei, Calea Victoriei de astăzi, un reper al vieții Bucureștiului de-acum și de-atunci.